duminică, 22 noiembrie 2015

Incep prin a va da minunata veste: MI-AM LUAT CAMERA!!! Bine, este de fapt, cadou de Sf. Mihail si Gavril, dar important e ca o am. Este o camera micuta, Sony. Nu ma intrebati "Si mai cum?" ca nu stiu. :))




Apoi, a urmat o postare care m-a facut foarte fericita. Nu stiam ca poti incepe ziua asa de dragut atunci cand vezi ceva pe facebook. Ce mi-a facut mie ziua mai buna este postarea castigatoarei noastre. Noi nu am mai organizat un concurs de foarte mult timp, iar faptul ca cineva a apreciat gestul nostru (care, apropo, nu a fost sponsorizat; noi am cumparat produsele), m-a facut fericita! Acest lucru se intampla vineri.





Tot vineri, dar ceva mai tarziu, m-am hotarat sa fac o plimbare cu Maia, fetita mea. Asa ca am profitat de faptul ca dormea dusa si m-am aranjat putin. Rar se intampla sa ajung in fata oglinzii si sa pot pune macar un strat de mascara pe gene. De data asta, am reusit chiar mai mult. Yeiiii !!
















Seara, eram obosita, moarta. Maia nu e grea, dar sa ma plimb cu ea in brate juma' de oras, m-a dat gata. Noi nu am cumparat un carucior pentru bebe, deoarece nu am considerat necesar, a fost ceva gen: "Aaa, pai vine iarna, zapada, frig, vant. Unde plimb eu fata cu caruciorul?"... Se pare ca vremea ne-a tras teapa. Si desi, tot ce imi doream era sa dorm macar 2 ore, am rezistat eroic si m-am jucat cu Maia, caci un zambet de-al ei imi incarca bateriile pentru cateva zile. Iar cand a adormit, am profitat de putinul timp in care am mai facut cateva poze. Facem multe  poze, pentru a nu uita aceasta perioada minunata, cu care nu ne vom mai reintalni. Si cam asta a fost vinerea mea.








Sambata am inceput cu pozele inca de dimineata. Poate o sa ziceti ca sunt o mama nebuna, dar nu ma pot abtine. Fiti atenti aici ce fatuca are Maia. Cum sa ma abtin? :))







Ne-am jucat, am vorbit, am ras amandoua, pana pe la 1. La 1, m-a sunat prietena mea, Gabi (culmea, tot Gabi o cheama), si am iesit din nou la plimbare cu ea si cu sora mea. Gabi era asa incantata, urma sa o tina pentru prima data in brate pe Maia. Imi tot repeta si se vedea si pe chipul ei ca are emotii. Si ne-am oprit pe o canapeluta, eu vrand sa-i pun bebele in brate. La care ea imi replica: "Sa-mi spui tu cum sa o tin ca nu stiu!". Nu va imaginati cum intr-o secunda am impietrit, inima mi s-a facut cat un purice si teama m-a cuprins. In mintea mea era doar atat: "Cum sa ii dau copilul sa-l tina in brate daca ea nu stie? Daca o scapa? Daca nu o tine bine?" ... Am dus un razboi in mine si pana la urma a tinut-o pe Maia in brate. Si-a potolit (sau nu) aceasta dorinta, asa ca ne-am continuat plimbarea. Ne-am indreptat spre Kaufland, unde imi place mie cel mai mult sa fac cumparaturi si am ras si aici, bineinteles.









Am ajuns acasa in jur de ora 5, dupa masa. Mai are rost sa va spun prin ce chinuri am trecut cu bibica? Va dati seama ca mi-a deocheat fata. I-am spus Tatal Nostru, poate se linisteste. Temporar. O apucau crizele de plans iar. Ii spuneam iar. Se linistea, apoi incepea din nou. Eram terminata. Pana la ora 10 si jumatate cand a ajuns mama acasa, a plans intruna. "Zici ca sunteti zoombie si tu si Maia!" a fost reactia mamei. A putut, saraca, doar sa isi dea geanta si geaca jos si a venit la noi in camera. I-a spus intai Maiei de deochi, apoi si mie. Cica eram si eu deocheata. Asa se explica durerea ingrozitoare de cap pe care o aveam. Intr-un final ne-am linistit. Multumesc, mama!



Duminica dimineata incepe si ea cu rasete si jocuri. Si, bineinteles, poze. Siiiiii ... surpriza, am primit 2 sapunele de la All Nature, produse bio, pe care le pot folosi si in baita bebelinei.






Cum s-a trezit destul de tarziu, pe la 10, a stat treaza pana pe la 12-13... Apoi a adormit si eu mi-am facut de cap cu camera. Cand s-a trezit, ne-am jucat putin si ne-am adus aminte de colici. Dupa cateva ture de dat prin casa cu ea in brate, s-a potolit. A adormit mititica. I-am dat inainte si picaturi, sa fiu sigura.Apoi s-a mai trezit doar sa manance si a dormit in continuare. Ii multumesc ca am reusit sa fac si eu ordine in casa. Iar acum pe seara, va scriu dintr-o pozitie usor incomoda, caci bibica se vrea leganata pe picioare. Ce sa fac? Nu a spus nimeni ca viata de mama e usoara! Si cu toate astea imi iubesc viata asa cum e, si mai presus de toate imi iubesc copilul.













Si cam asta imi ocupa tot timpul acum. Weekendul vostru cum a fost?

Pe mine ma gasiti pe:

Mail: gabitza_mary93@yahoo.com
Facebook: Cattitude si Gabriela Cattitude
Instagram: Gabriela Cattitude
Youtube: Gabriela Cattitude
Google+: Gabriela Cattitude


Pana data viitoare, pupam toate pisicutele care ne viziteaza!


2 comentarii:

  1. Si Maya mea avea un costum din acela, nu stiu cum se numeste exact, acela de scos afara :). wow weekend plin nu gluma, si eu am facut pozici, si acum ii mai fac Mayei,sa stapanesti aparatul cu placere si sa suprindeti momente minunate cu el. Pupici

    RăspundețiȘtergere

Popular Posts

Cauta!

Ma gasesti pe:

Mail: gabitza_mary93@yahoo.com