vineri, 18 noiembrie 2016



Hello, Cats! Dupa o perioada luuuuunga in care am absentat, ne intoarcem. Am primit foarte multe mesaje in care ne-ati spus ca ne duceti dorul, ne-ati intrebat daca am patit ceva sau daca vom mai continua cu postarile. Ne pare rau daca nu am raspuns la toate, insa ... de azi, am revenit. Suntem aici. Back in business!

Venim cu un articol usor, pentru inceput. Un articol care ma emotioneaza intr-un fel. Astazi va arat cateva poze de la o sedinta cu Maia. Am profitat de vremea cat de cat mai blanda din ultimele zile si ne-am jucat cu frunze, ne-am tavalit in iarba, am alergat pe aleile din parc, ne-am dat in leagan, iar la sfarsit, am luat si o tranta ca sa putem sa zicem "Lasa ca asa ne facem mari!". Puteam sa citesc atata fericire in ochii ei blanzi.

In mod  normal as zice ca urasc toamna. E trista, e monotona, mohorata, friguroasa, ploioasa. Insa de cand s-a nascut Maia, fiecare zi e o aventura chiar. In fiecare zi invatam amandoua ceva nou, descoperim lucruri impreuna si ne bucuram; ea de lucruri marunte, eu de bucuria ei. Iar de cand a pornit singurica in picioare, distractia e in toi. Cum sa nu iti placa toamna, cand o vezi cum fuge si se joaca in frunzele care fosnesc? Si mai ales cand rade. Rasul ei de copil inocent e cantecul meu preferat pe care l-as asculta la nesfarsit fara sa ma satur!

Dar gata cu vorba, va las cu imaginile:














De acum, toamna mea cu pasi de copil e mai frumoasa. Sufletul ei imi tine de cald azi, maine, la iarna, la anul si pentru totdeauna!

Toamna voastra cum e?




0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Popular Posts

Cauta!

Ma gasesti pe:

Mail: gabitza_mary93@yahoo.com